Definita cuvantului rugini
RUGINÍ, ruginesc, vb. IV. 1. Intranz. A se acoperi cu rugină (I 1), a se umple de rugină, a prinde rugină. 2. Intranz. Fig. (Despre frunze, plante etc.) A căpăta o culoare galben-roșiatică asemănătoare cu a ruginii. 3. Refl. Fig. A deveni perimat, depășit, a se învechi, a nu mai fi actual. – Din rugină.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu rugini
dîrní (-nésc, -ít), vb. – (Banat) A ajunge din urmă. Sb. dirnuti (Candrea; Scriban). Vezi definitia »
TROSNÍ, trosnesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre lemne și despre obiecte de lemn; la pers. 3) A produce un zgomot specific prin rupere, izbitură, crăpare, ardere etc.; a crăpa, a pocni, a plesni cu zgomot. 2. (Pop.) A pocni, a plesni din bici. 3. A-i pârâi cuiva încheieturile. ◊ Expr. A-i trosni (cuiva) fălcile, se spune când cineva primește o lovitură puternică, când mănâncă cu lăcomie și cu zgomot sau când cască cu poftă. ♦ (Despre pepeni verzi copți) A pârâi când sunt strânși în palme. [Var.: (pop.) trăsní vb.IV] – Cf. trăsni1. Vezi definitia »
MARTÍNI, martíniuri, s. n. 1. Cocteil preparat dintr-un amestec de gin sau vodcă și vermut sec. 2. (Cu inițială majusculă) Marcă italiană de vermut alb sau roșu. (prob. alterat din (cocteil) Martinez, din n. pr. Martínez) [et. MW] Vezi definitia »
BĂRĂNÍ, bărănesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A stărui, a insista. Vezi definitia »
RÂNÍ, rânesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A curăța un loc de stratul de murdărie depus. – Din bg. rina. Vezi definitia »