METABÓLĂ I. adj. (despre insecte) care suferă metamorfoză. II. s. f. 1. (în muzica elină) modificare (accidentală) a modului sau a genului. 2. procedeu retoric prin care se repetă cuvintele spuse anterior, dar în altă ordine. (< fr. métabole, gr. metabole) Vezi definitia »

FOSFATÍDĂ, fosfatide, s. f. Substanță din clasa lipidelor în a cărei moleculă intră fosforul, prezentă mai ales în țesutul nervos. – Din fr. phosphatide. Vezi definitia »

MÉSĂ s.f. 1. Liturghie, la catolici. 2. Compoziție polifonică religioasă, care se cântă cu sau fără acompaniament instrumental în bisericile romano-catolice în cadrul liturghiei; misă. [< it. messa, cf. germ. Messe, fr. messe < lat. bis. missa]. Vezi definitia »

OMÉTIȚĂ s. f. (Reg.) 1. Zăpadă fină (spulberată de vânt). 2. Partea cea mai fină a făinii, care se depune sub formă de praf în timpul măcinatului; pospai. – Din ucr. obmetycja. Vezi definitia »

NICHELÍNĂ s. f. 1. aliaj de cupru, nichel și zinc, folosit la fabricarea rezistoarelor. 2. arseniură naturală de nichel. (< fr. nickéline) Vezi definitia »