AÓRTĂ, aorte, s. f. Cea mai mare arteră a corpului la vertebrate, care duce sângele oxigenat de la inimă în tot corpul. ◊ (Adjectival) Artera aortă. – Din fr. aorte. Vezi definitia »

CAVATÍNĂ s.f. Arie lirică melodioasă simplă, de mici proporții, care se cântă solo într-o operă. ♦ Titlu dat unor piese instrumentale cu caracter cantabil. [< it. cavatina, cf. fr. cavatine]. Vezi definitia »

vícă (-ci), s. f. – Măsură de capacitate pentru cereale, egală cu 20 de ocale, în Trans. Mag. véka (Cihac, II, 538; Gáldi, Dict., 168). Vezi definitia »

pávăză (-véze), s. f. – 1. Scut. – 2. Protecție, apărare. – 3. Plantă (Stachys germanica). – Var. înv. paveză. It. pavese, prin intermediul pol. pawez(a) (Cihac, II, 249; Miklosich, Slaw. Elem., 34; REW 6311), ceh. paveza (Densusianu, GS, VI, 363). – Der. pavățaș (var. pavesar), s. m. (soldat înarmat cu scut). Vezi definitia »

ANGLÍSTICĂ s. f. Studiul limbii, culturii și civilizației engleze. – Din engl. Anglistics. Vezi definitia »