împășoiá, vb. I (înv.) a apăsa. Vezi definitia »

răsgîiá (-gîi, -át), vb. – A alinta, a răsfăța. – Var. rîzgîia, răzgîia. Bg. razgaljam „a dezmierda” (Pușcariu, RF, II, 171), sb. razgaliti, razgaljivati. Pușcariu presupune o contaminare cu mîngăia. Vezi definitia »

TRIÁ, triez, vb. I. Tranz. A împărți un grup de obiecte sau de ființe pe categorii, după anumite criterii, separând, alegând; a selecționa, a clasa. [Pr.: tri-a] – Din fr. trier. Vezi definitia »

abreviá vb. tr. a prescurta (un cuvânt, un titlu etc.). (< lat. abbreviare) Vezi definitia »

miá (-ále), s. f. – Mioară. – Mr. ńaua, istr. miǫ. Lat. agnella (Pușcariu 1056; Capidan, REB, I, 217), cf. it. agnella. Mială, s. f. (mioară; brîu de miel) este o simplă variantă, formată după pl. miale. Vezi definitia »