NEOGUELFÍSM s.n. Politică a democraților creștini în ajunul revoluțiilor naționale din 1848-1849 din Italia. [Pron. ne-o-ghel-fism. / < it. neoguelfismo]. Vezi definitia »

ASTERÍSM s. n. proprietate a unor minerale de a prezenta în masa lor cercuri luminoase în lumina reflectată prin ele în diferite direcții. (< fr. astérisme) Vezi definitia »

ZEGÍSM s.n. Teorie filozofico-economică de esență neomalthusianistă, potrivit căreia populația globului, cererea de produse alimentare și poluarea ar înregistra creșteri într-un mod progresiv, amenințător, în timp ce resursele globului s-ar afla în cantități limitate. (din engl. z/ero/ e/economic/ g/rowth/ = creștere economică zero + suf. -ism) Vezi definitia »

BIOLOGÍSM s. n. teorie care încearcă să explice cunoștința și ansamblul fenomenelor psihice prin factorii biologici și fiziologici. (< fr. biologisme) Vezi definitia »

TERORÍSM s. n. 1. Totalitatea actelor de violență comise de un grup sau de o organizație pentru a crea un climat de insecuritate sau pentru a schimba forma de guvernământ a unui stat. 2. Atitudine, manifestare teroristă. – Din fr. terrorisme. Vezi definitia »