Definita cuvantului sectant
SECTÁNT, -Ă, sectanți, -te s. m. și f. Adept al unei secte religioase. ♦ (Adjectival) De sectă, propriu sectanților; fig. exclusivist, intolerant. – Din lat. sectans, -ntis. Cf. sectă.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sectant
DEZNODĂMÂ'NT s. n. felul cum se rezolvă o situație, un conflict etc.; soluție. ◊ parte finală care soluționează intriga unei acțiuni dramatice, a unei narațiuni. (după fr. dénouement) Vezi definitia »
EFICIÉNT, -Ă, eficienți, -te, adj. Eficace. [Pr.: -ci-ent] – Din fr. efficient, lat. efficiens, -ntis. Vezi definitia »
COMPLIMÉNT s.n. 1. Cuvânt (exagerat) de laudă, de măgulire sau de lingușire adresat cuiva; măgulire, adulare; amabilitate. 2. (la pl.) Salutări trimise prin intermediul cuiva. 3. Înclinare a capului sau a corpului în semn de salut respectuos; plecăciune, reverență. [Pl. -te. / < fr. compliment, it., sp. complimento]. Vezi definitia »
CURÁNT, -Ă, curanți, -te, adj. (În sintagma) Medic (sau doctor) curant = medicul sub îngrijirea directă a căruia se află un bolnav. – Din cura1. Vezi definitia »
BIOCURÉNT, biocurenți, s. m. Activitate electrică prezentă în țesuturile și organele animalelor. [Pr.: -bi-o-] – Bio- + curent. Vezi definitia »