ICOSAÉDRU s. n. poliedru cu douăzeci de fețe. (< fr. icosaédre) Vezi definitia »

HIPIÁTRU s.m. Veterinar specialist în hipiatrie. [< fr. hippiatre, cf. gr. hippos – cal, iatros – medic]. Vezi definitia »

CÉNTRU s.n. și m. I. 1. (Mat.) Punct față de care punctele unui cerc sau ale unei sfere se află la egală depărtare. ♦ Punct al unui ansamblu de figuri geometrice la care se raportează celelalte puncte ale ansamblului. 2. Punct de mijloc, central, al unui spațiu, al unei suprafețe. ♦ (Sport) Centru-înaintaș = jucător de la mijlocul liniei de înaintare (la anumite jocuri). II. Loc, punct unde sunt localizate anumite funcții, activități; sediu al unei activități. ♦ Loc către care converg anumite forțe. ♦ Oraș mare în care sunt concentrate organele de conducere ale județului, ale regiunii etc. ♦ Instituție superioară conducătoare; putere administrativă centrală. ♦ Centri nervoși = părți ale sistemului nervos unde se primesc excitațiile periferice și de unde pornesc excitațiile centrale. [Pl. -re, -ri. / < lat. centrum, cf. it. centro, fr. centre]. Vezi definitia »

RADIOTELEMÉTRU, radiotelemetre, s. n. Aparat pentru măsurarea distanțelor folosind undele radio². [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiotélémètre, engl. radiotelemeter. Vezi definitia »

PIRANOMÉTRU, piranometre, s. n. Instrument folosit pentru măsurarea intensității radiației solare difuze. – Din fr. pyranomètre. Vezi definitia »