Definita cuvantului sezon
SEZÓN, sezoane, s. n. Perioadă de timp a anului corespunzând aproximativ unui anotimp. ♦ Perioadă a anului caracterizată prin apariția anumitor fenomene sau printr-o intensă activitate în unele domenii; timp al anului potrivit pentru a întreprinde anumite acțiuni condiționate de caracteristicile anotimpului. Sezon de băi.Loc. adj. De sezon = propriu, potrivit unui anumit sezon; fig. de actualitate. – Din fr. saison.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sezon
BERGSON [bercsɔn], Henri (1859-1941), filozof francez. A criticat pozitivismul, susținînd că știința trebuie prelungită cu o metafizică definită ca „experiență integrală” („Introducere în metafizică”). Esența metafizicii sale este teoria duratei („Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței”). A elaborat o teorie a cunoașterii axată pe intuiție, o metafizică a vieții de tip intuiționist, potrivit căreia esența vieții rezidă într-o energie care împinge spre evoluție, numită „elan vital” („Evoluție creatoare”). Studii de psihologie etică și estetică („Cele două surse ale moralei și religiei”, „Rîsul”). Premiul Nobel pentru literatură (1927). Vezi definitia »
BOUDON [budõ], Raymond (n. 1934), sociolog francez. Preocupat de fundamentarea matematică a sociologiei, a preconizat o logică a socialului ca „teorie a implicațiilor slabe” („Matematica în sociologie”). Vezi definitia »
GEOFÓN s. n. 1. aparat electroacustic folosit pentru recepționarea undelor sonore în prospecțiunile geofizice. 2. aparat acustic folosit la delectarea pierderilor de apă din conductele îngropate. (< fr. géophone) Vezi definitia »
CANION (‹ fr., sp.) s. n. Vale simetrică adîncă și îngustă, de natură erozivă, cu versanți abrupți și cu fundul îngust, de obicei ocupat în întregime de albia minoră (ex. Marele Canion Colorado, S.U.A.). Se formează în special în podișuri cu structuri orizontale, în roci dure și cu climat arid. ♦ C. submarin = vale submarină adîncă și îngustă care începe pe platforma continentală și secționează abruptul continental în dreptul gurii de vărsare a unui fluviu (deltă sau estuar). Au fost descoperite în fața deltelor fl. Indus, Gange, Lena, Yukon și a estuarelor Hudson, Zair și Sf. Laurențiu. Vezi definitia »
cațaón, cațaóni, s.m. (înv.) 1. grecotei (arendaș). 2. câine, canalie. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z