SCALD s.m. Nume al vechilor poeți scandinavi. [< fr. scalde, cf. scand. skald]. Vezi definitia »

ȘOLD, șolduri, s. n. Parte a corpului omenesc situată între mijloc și coapsă; regiune anatomică corespunzătoare articulației membrelor inferioare cu trunchiul. ◊ Loc. adj. și adv. Într-un șold = (aplecat) într-o parte, strâmb. ◊ Expr. Cu mâna (sau cu mâinile) în șold (sau în șolduri) = fără a întâmpina nici o greutate, fără nici o grijă, în voie. A sta cu mâinile în șolduri = a nu face nimic, a pierde vremea. (Fam.) A-și pune mâinile în șold (sau în șolduri) = a se certa, a face scandal. ♦ P. anal. Parte a corpului animalelor care corespunde articulației picioarelor cu trunchiul. ♦ Fig. Coastă, povârniș. – Cf. pol. szoldra. Vezi definitia »

MANGÓLD s. m. plantă asemănătoare cu sfecla, cultivată în țările nordice pentru frunzele sale, folosite în alimentație. (< germ. Mangold) Vezi definitia »

ȘILD s. n. 1. placă de metal care se așază în dreptul mânerelor și broaștelor de la uși, ferestre etc., pe locul unde se află gaura cheii. 2. placă de avizare de-a lungul străzilor, șoselelor etc. (< germ. Schild) Vezi definitia »

ABȚIBÍLD, abțibilduri, s. n. 1. Imagine tipărită în culori, executată pe o hârtie cu suprafața gumată, care, aplicată pe un obiect și umezită, se desprinde de pe hârtie și rămâne pe obiectul aplicat. 2. Fig. (La pl.) Nimicuri, mărunțișuri; mici șmecherii. – Germ. Abziehbild. Vezi definitia »