podeciór, podecioáre, s.n. (reg.) spetează suprapusă roților plugului, pe care se sprijină capătul grindeiului; pod, așternut, broască, căpătâi, căluș, scaun, spetează. Vezi definitia »

DRAGÓR s.m. Muncitor care conduce o dragă. [Cf. fr. dragueur]. Vezi definitia »

SINTETIZATÓR s.n. (Muz.) Instrument electric cu claviatură, comutatoare de filtre, posibilități de memorizare etc., având o largă paletă de timbre și sonorități, care este folosit în jaz. [După engl. synthesizer]. Vezi definitia »

ACTÓR, actori, s. m. Artist care interpretează roluri în piese de teatru sau în filme. [Var.: (înv.) aftór s. m.] – Fr. acteur (lat. lit. actor, -oris). Vezi definitia »

SONÓR, -Ă I. adj. 1. care produce sunete. ◊ care are un sunet frumos, plăcut; răsunător, plin, puternic. 2. care propagă, amplifică sunetele. 3. (despre consoane) care se produce prin vibrarea coardelor vocale. 4. (despre filme) însoțit de vorbire și de muzică. II. s. n. partea sonoră a unui film. (< fr. sonore, lat. sonorus) Vezi definitia »