Definita cuvantului splendoare
SPLENDOÁRE, splendori, s. f. Frumusețe fără seamăn (și plină de fast, de strălucire); strălucire, măreție. ♦ (Concr.) Obiect, ființă, fenomen etc. splendid. – Din fr. splendeur, lat. splendor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu splendoare
DIRECTOIRE adj.n. Stil directoire = stil dezvoltat în timpul Directoratului în Franța, în special în decor, mobilier și modă, care se caracterizează prin inspirația din vechea artă egipteană, Roma și Grecia antică. [Pron. -toar. / < fr. directoire]. Vezi definitia »
DEZASORTÁRE, dezasortări, s. f. Acțiunea de a dezasorta și rezultatul ei. – V. dezasorta. Vezi definitia »
FLĂMÂNZÍRE, flămânziri, s. f. Acțiunea de a flămânzi și rezultatul ei. – V. flămânzi. Vezi definitia »
REPETÁRE, repetări, s. f. Acțiunea de a (se) repeta și rezultatul ei; repetiție. – V. repeta. Vezi definitia »
AFECTÁRE, afectări, s. f. Faptul de a afecta. Vezi definitia »