ASEMĂNÁRE, asemănări, s. f. Faptul de a (se) asemăna; analogie, similitudine. ◊ Loc. adv. După chipul și asemănarea cuiva = întocmai, leit, la fel (cu cineva sau cu ceva). ◊ Loc. adv., adj. Fără asemănare = extraordinar, incomparabil. ♦ (Mat.) Corespondență între punctele a două figuri în care raportul lungimilor segmentelor omoloage este constant. – V. asemăna. Vezi definitia »

RECRISTALIZÁRE, recristalizări, s. f. (Chim.) Operație de purificare a unei substanțe chimice impure, prin dizolvarea acesteia la cald, urmată de filtrarea soluției și de cristalizarea ei prin răcire. ♦ Fenomen de refacere a cristalelor unui metal sau ale unui aliaj, deformate printr-un tratament mecanic la rece. – Re¹- + cristalizare. Cf. fr. recristallisation. Vezi definitia »

MILONITIZÁRE s.f. Procesul de formare a milonitelor. [După fr. mylonitisation]. Vezi definitia »

GARANTÁRE s. f. Faptul de a garanta. – V. garanta. Vezi definitia »

SULFATÁRE s.f. Acțiunea de a sulfata și rezultatul ei. [< sulfata]. Vezi definitia »