stráșină (-ni), s. f. – 1. Marginea care iese în afara acoperișului. – 2. Husă, apărătoare, copertină. – 3. Acoperiș. – 4. Bor de pălărie. – Var. stre(a)șină și der. Sl., cf. bg., slov. strešina, din sl. strĕcha, ostrĕšije (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 232; Tiktin; Iordan, Dift., 150; Conev 80). – Der. strășini, vb. (a pune streașină); înstrășinat, adj. (acoperit). Vezi definitia »

IZOHÍPSĂ s.f. Linie care unește pe hartă punctele cu aceeași altitudine; curbă de nivel. [Var. isohipsă s.f. / < fr. isohypse, cf. gr. isos – egal, hypsos – înălțime]. Vezi definitia »

LÚSTRĂ, lustre, s. f. Lampă ornamentală, cu mai multe brațe, suspendată de plafonul unei încăperi. [Var.: (înv.) lústru s. n.] – Din fr. lustre. Vezi definitia »

AROMEÁLĂ, aromeli, s. f. Stare de somnolență, de somn ușor. – Aromi + suf. -eală. Vezi definitia »

BIBLIOTÉHNICĂ s. f. tehnica producerii materiale a cărții. (după fr. bibliotechnie) Vezi definitia »