MAXÍT s. n. Oțel rapid standardizat, cu fier, molibden, wolfram, crom etc. în compoziție. – Din germ. Maxit. Vezi definitia »

RĂGUȘÍT, -Ă, răgușiți, -te, adj. Care vorbește sau strigă gros, dogit din cauza inflamării laringelui, a coardelor vocale; hodorogit; (despre vocea oamenilor sau strigătul animalelor; adesea adverbial) îngroșat și slăbit. – V. răguși. Vezi definitia »

înclincít, -ă, adj. (reg.) încâlcit. Vezi definitia »

ÎNFOLTÍT, -Ă, înfoltiți, -te, adj. (Reg., despre animale) Cu burta mare. – Din în- + folte. Vezi definitia »

LUSTRUÍT¹ s. n. Faptul de a lustrui. – V. lustrui. Vezi definitia »