Definita cuvantului tir
TIR1 s. n. 1. Ramură sportivă practică cu arcul, arbaleta sau cu diferite tipuri și calibre de arme de foc sau cu aer comprimat, care cuprinde mai multe probe de tragere la țintă. 2. Felul în care o armă (de foc) trimite proiectilul spre țintă. Armă cu tir lung. 3. Tragere la țintă în procesul de instruire militară. – Din fr. tir.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tir
PROMENOIR s.n. (Franțuzism) 1. Promenadă. 2. Culoar în sălile de spectacol. [Pron. -noár. / < fr. promenoir]. Vezi definitia »
VOLONTÍR s. m. v. voluntar. Vezi definitia »
SICTÍR, interj. (Arg.; în expr.) Hai sictir! = pleacă! marș de aici! șterge-o!; A da cu sictir = a sictiri. – Din tc. siktir. Vezi definitia »
știr (-ri), s. m. – Amarant (Amarantus blitum, A. retroflexus, A. sanguineus). – Mr. știr. Sl. štirŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 53; Cihac, II, 393; Conev 44), cf. bg., sb., ceh. štir, tc. iștir. – Der. știri, vb. refl. (Mold., a avea gîtul uscat); știros, adj. (acid, acerb). Vezi definitia »
CLISTÍR s. n. irigator. (< germ. Klistir, ngr. klistir) Vezi definitia »