CONVÉNȚIE s.f. 1. Înțelegere, învoială. ♦ Acord, pact între două sau mai multe state, instituții etc. privind probleme cu caracter economic, juridic, tehnic, militar etc. ♦ (Arte) Înțelegere tacită de a admite unele procedee sau ficțiuni. 2. (La pl.) Deprinderi stabilite prin tradiție. [Gen. -iei, var. convențiune (1) s.f. [în DN]. / cf. fr. convention, lat. conventio]. Vezi definitia »

OLIGOSIALÍE s. f. diminuare a secreției salivare. (< fr. oligosialie) Vezi definitia »

COCÍE, cocii, s. f. (Înv. și reg.) Trăsură (ușoară). ♦ Căruță. [Acc. și: cócie] – Din scr. kočija, magh. kocsi. Vezi definitia »

IZOGAMÍE s.f. Proprietate a unor vegetale inferioare de a fi izogame. [Gen. -iei, var. isogamie s.f. / < fr. isogamie]. Vezi definitia »

ALGOMANÍE s.f. (Liv.) Căutarea unei plăceri în durere. [Gen. -iei. / < fr. algomanie, cf. gr. algos – durere, mania – furie]. Vezi definitia »