Definita cuvantului trebuință
TREBUÍNȚĂ, trebuințe, s. f. 1. Nevoie, necesitate. ◊ Loc. adj., adv. De trebuință = folositor, necesar, util; trebuincios. ◊ Expr. Îmi face trebuință (sau am trebuință de...) = îmi este necesar, îmi trebuie... ♦ Interes. 2. (Ieșit din uz) Treabă, afacere, chestiune. – Trebui + suf. -ință.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu trebuință
bărdăcúță / bărdăcúț (rar) s. f. / s. n., pl. bărdăcúțe Vezi definitia »
îmborțoșată, îmborțoșate adj. f. 1. (d. iepe) gestantă. 2. (vulg. – d. femei) însărcinată. Vezi definitia »
TEMÁTICĂ s.f. Totalitatea temelor dintr-un grup de opere literare, artistice, științifice etc. [Cf. fr. thématique]. Vezi definitia »
FEMEIE URÂTĂ acioală, bâhliță, bufniță, cartoafă, cotoarbă, matracucă, ornitorinc, otravă, paceaură. Vezi definitia »
TROÁHNĂ, troahne, s. f. (Pop.) Guturai, răceală, gripă. – Et. nec. Vezi definitia »