Definita cuvantului troian
TROIÁN1, troiene, s. n. 1. Îngrămădire mare de zăpadă adusă de vânt și așezată în formă de valuri sau de dune; nămete. ♦ P. gener. Morman, grămadă. 2. Întăritură primitivă făcută de popoarele antice, constând dintr-un dig lung de pământ, cu șanț de apărare. [Pr.: tro-ian] – Probabil din sl. trojanŭ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu troian
MAGNEZIÁN, -Ă adj. Magnezic. [Pron. -zi-an. / cf. fr. magnésien]. Vezi definitia »
HIPERBOREÁN, -Ă, hiperboreeni, -e, adj. Care se află, care trăiește în extremitatea de miazănoapte a globului pământesc. [Pr.: -re-an] – Din fr. hyperboréen. Vezi definitia »
KUNGURIÁN, -Ă adj., s. n. (din) etajul permianului mijlociu de facies marin, pe platforma rusă, corespunzător saxonianului din vestul Europei. (< Kungur /Rusia/ + -ian) Vezi definitia »
ALIMÁN, alimane, s. n. (Reg.) Apă adâncă. ◊ Expr. A ajunge la aliman = a da (și a nu mai putea scăpa) de un necaz. – Sb. alaman (< tc.). Vezi definitia »
OȘTEÁN, oșteni, s. m. (Înv. și pop.) Soldat, militar, ostaș. – Oaste + suf. -ean. Vezi definitia »