Definita cuvantului flacără
FLÁCĂRĂ, flăcări, s. f. 1. Masă liberă de gaze care iese dintr-un corp solid sau dintr-un lichid aprins și care arde cu dezvoltare de căldură și de lumină; parte luminoasă mobilă care se înalță ca o limbă de foc dintr-un corp aprins; pară1, văpaie; flamă. ◊ Expr. A fi în flăcări = a arde puternic, a fi cuprins de flăcări. 2. Fig. Înflăcărare, pasiune; căldură; strălucire. [Pl. și: flacări, flacăre] – Lat. *flaccula (= facula).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu flacără
zemúrcă (reg.) s. f., g.-d. art. zemúrcii; pl. zemúrci Vezi definitia »
ARTERIOGRÁMĂ s.f. Sfigmogramă. [Pron. -ri-o-. / < fr. artériogramme, cf. lat. arteria – arteră, gr. gramma – scriere]. Vezi definitia »
dumínică (dumínici), s. f. – Ultima zi a săptămînii. – Var. duminecă, (Olt.) dúminică. Mr., megl. duminică, istr. dumireke. Lat. (dies) domĭnĭca (Cihac, I, 80; Pușcariu 557; Candrea-Dens., 506; REW 2738); cf. it. domenica (calabr., sicil. duminica), prov. dominica, fr. dimanche, cat. dominica, sp., port. domingo. Cf. duminicea. Pentru var. dúminică, cf. Graur, BL, IV, 77. Vezi definitia »
ANGIOCOLECISTÍTĂ s. f. inflamație a colecistului și a căilor biliare. (< fr. angiocholécystite) Vezi definitia »
púrpură (púrpure), s. f. – Materie roșie. Lat. purpura (sec. XIX), cf. porfiră. – Der. purpuriu, adj. (roșu); împurpura, vb. (a înroși), după fr. empourprer. Vezi definitia »