naragấț s.m. (reg.) om gușat. Vezi definitia »

conț (-ți), s. n. – 1. Bucată, crîmpei, fragment. – 2. Teanc de cinci foi de hîrtie. Mag. konc (Miklosich, Lexicon, 329; Cihac, II, 493; Gáldi, Dict., 120), din sl. kǫsŭ. Vezi definitia »

DENUNȚ bingăneală, bing-bang, borax, cântare, cântarea cântărilor, ciochie, ciripeală, cloncănit, melodie, păcură, pețitorie, scuipat, sifon, smoală, șopteală, trântă, trânteală. Vezi definitia »

JANȚ s. n. 1. Zer untos care se scurge la fabricarea cașcavalului, în urma opăririi cașului cu apă clocotită, constituind materia primă pentru obținerea untului de cașcaval. 2. Partea lichidă rămasă după coagularea laptelui. 3. Zara fiartă rămasă de la prepararea urdei. – Et. nec. Vezi definitia »

precupéț (precupéți), s. m. – 1. Vînzător ambulant de verdețuri și produse de casă. – 2. Negustor, comerciant. – Var. înv. precupici. Sl. prĕkupici sau bg. prĕkupec (Miklosich, Slaw. Elem., 40; Conev 77), cf. cupeț. – Der. precupeață, s. f. (vînzătoare); precupi, vb. (înv., a negustori, a face comerț), din sl. prikupiti, sb. prekupiti; precupeți, vb. (a face negoț; a specula; a vinde scump; a economisi; a se tocmi); precupețeală, s. f. (tocmeală; speculă). Vezi definitia »