Definita cuvantului folosință
FOLOSÍNȚĂ, folosințe, s. f. 1. Dreptul de a folosi un bun. 2. (Înv.) Folos. – Folosi + suf. -ință.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu folosință
DISJUNCTÍVĂ s. f. v. disjunctiv [DN]. Vezi definitia »
PERTUIZÁNĂ, pertuizane, s. f. Armă de fier, asemănătoare cu halebarda, folosită în sec. XV-XVIII. [Pr.: -tu-i-] – Din fr. pertuisane. Vezi definitia »
DÁMĂ s.f. I. (Rar) 1. Doamnă, cucoană. ◊ De damă = femeiesc. 2. Femeie de moravuri ușoare, prostituată. II. 1. Carte de joc pe care este desenată figura unei femei. 2. Regină (la jocul de șah). 3. (La pl.) Joc practicat pe o tablă ca cea de șah și la care se folosesc pioni sau discuri albe și negre. III. Scobitură în copastia unei ambarcații, în care se sprijină manșonul ramei. [< fr. dame, it. dama]. Vezi definitia »
CHITÁNȚĂ s. f. înscris prin care se atestă primirea unor sume de bani. (< fr. quittance) Vezi definitia »
BASILÍSĂ s.f. (Ist.) Soție a unui basileu. [< it. basilissa]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z