ITINERÁNT, -Ă adj. care se deplasează (pentru a îndeplini o anumită misiune). ♦ expoziție ~ă = expoziție care are loc succesiv în mai multe locuri diferite. (< fr. itinérant) Vezi definitia »

ACCIDÉNT, (1, 2) accidente, s. n., (3) accidenți, s. m. 1. Întâmplare neplăcută care întrerupe în mod neprevăzut mersul normal al lucrurilor. ♦ Întâmplare nenorocită care aduce rănirea, mutilarea sau moartea cuiva. 2. Neregularitate a solului. 3. (Muz.) Semn care, pus înaintea unei note, alterează înălțimea unui sunet cu un semiton sau două. – Fr. accident (lat. lit. accidens, -ntis). Vezi definitia »

INTERVENIÉNT, -Ă s. m. f. (jur.) cel care intervine într-un proces sau în vederea emiterii unui act. (după fr. intervenant, lat. interveniens) Vezi definitia »

ALINEAMÉNT s.n. v. aliniament. Vezi definitia »

document important provenit din cancelaria portii otomane Vezi definitia »