TABELÁR, -Ă adj. în formă de tabel. ♦ tipărire ~ă = vechi sistem de tipărire cu ajutorul unor tăblițe de lemn pe care se grava textul. (< lat. tabellarius, gr. tabellaire) Vezi definitia »

ALCAZÁR s.n. (Liv.) Cetate sau palat întărit în Spania. [Pl. -re. / < sp. alcazar]. Vezi definitia »

VAGONETÁR s. m. muncitor care lucrează pe vagonete. (< vagonet + -ar) Vezi definitia »

vărzár (rar) s. m., pl. vărzári Vezi definitia »

RUDÁR, rudari, s. m. Denumire dată, în țările românești, unor lucrători (țigani) care confecționau obiecte din lemn; p. ext. meșter țigan care lucrează din lemn albii, linguri, fuse etc. – Din bg. rudar. Vezi definitia »