múie s.f. (reg. argotic) gură; (în expr.) a duce cu muia = a amăgi, a înșela, a duce cu vorba. Vezi definitia »

BRADIFRENÍE s. f. încetinire a ritmului proceselor psihomotorii. (< fr. bradyphrénie) Vezi definitia »

PERSONIFICÁȚIE s.f. (Liv.) Personificare. ♦ Formă de halucinație constând în vederea și auzirea simultană a unui om în cadrul unor scene de masă ciudate, intuită în cazuri de delir. [Gen. -iei. / < fr. personnification]. Vezi definitia »

ODONTOIATRÍE s.f. Stomatologie. [Pron. -to-ia-. / cf. it. odontoiatria]. Vezi definitia »

PAHIGLOSÍE, pahiglosii, s. f. (Med.) Îngroșare anormală a limbii. – Din fr. pachyglossie. Vezi definitia »