ABLEFARÍE, ablefarii, s. f. Malformație congenitală caracterizată prin absența parțială sau totală a pleoapelor. – Din fr. ablépharie. Vezi definitia »

CITÁNIE, citanii, s. f. (Înv. și pop.) Citit, lectură (din cărțile bisericești înaintea credincioșilor). – Din sl. čitenije, četanije. Vezi definitia »

PULÍE, pulii, s. f. Roată specială cu șanț pe circumferința exterioară, pe care se montează o frânghie sau o curea pentru a transmite o mișcare circulară. – Din fr. poulie. Vezi definitia »

ALALÍE s. f. imposibilitate de a pronunța unele cuvinte sau sunete; logoplegie. (< fr. alalie) Vezi definitia »

CONFAREÁȚIE s.f. Căsătorie religioasă în vechiul drept roman, rezervată patricienilor. [Pron. -re-a-ți-e, gen. -iei. / < lat. confarreatio, cf. fr. confarréation]. Vezi definitia »