IMPERFECTÍV, -Ă adj., s. n. (aspect al verbului) care arată că acțiunea se repetă sau este în curs de desfășurare. (< fr. imperfectif) Vezi definitia »

executiv prescurtat Vezi definitia »

CORELATÍV, -Ă, corelativi, -e, adj. Care este în relație reciprocă cu ceva, care indică un raport reciproc. ◊ Noțiuni corelative = noțiuni care conțin note arătând existența unei anumite legături reciproce între două obiecte ale gândirii. Conjuncții corelative (și substantivat, f.) = conjuncții care apar la ambele membre ale unei fraze, fiind coordonatoare sau, mai rar, subordonatoare. – Din fr. corrélatif. Vezi definitia »

SUBJONCTÍV s.n. Conjunctiv. [< fr. subjonctif, cf. lat. subiunctivus < subiungere – a subordona]. Vezi definitia »

=dispozitiv electronic care masoara in unitati adimensionale fluxul de energie termica emis de un corp de incalzire. sau repartitor electronic de costuri Vezi definitia »