Definita cuvantului autoînsămânțare
AUTOÎNSĂMÂNȚÁRE, autoînsămânțări, s. f. (Bot.) Însămânțare naturală a plantelor prin scuturarea semințelor. [Pr.: a-u-] – Auto1- + însămânțare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu autoînsămânțare
CALVINIZÁRE s.f. Faptul de a (se) calviniza. [< calviniza]. Vezi definitia »
TEMPORIZÁRE, temporizări, s. f. Acțiunea de a temporiza și rezultatul ei; amânare, tărăgănare, tergiversare. – V. temporiza. Vezi definitia »
TORSADÁRE s.f. Acțiunea de a torsada și rezultatul ei. [< torsada]. Vezi definitia »
SUBESTIMÁRE s.f. Acțiunea de a subestima. [< subestima]. Vezi definitia »
ALERGĂTOÁRE, alergători, s.f. – V. alergător (III) [DEX'98] Vezi definitia »