ARHEGÓN s.n. Organ de reproducere la mușchi, ferigi și gimnosperme de forma unei butelii, în care se formează gameții femeli. [< fr. archégone, cf. gr. arkhe – principiu, gone – generație]. Vezi definitia »

HOCHETÓN s.n. (Ist.) Vestă de pânză groasă pe care o purtau ostașii și mai ales arcașii medievali. [< fr. hoqueton]. Vezi definitia »

BJÖRNSON [biörnson], Bjørnstjerne (1832-1910), scriitor și ziarist norvegian. Nuvele inspirate din viața țărănimii, influențate de vechile saga („Synnove Solbakken”), drame istorice (trilogia „Sigurd Slembe”), psihologice („Paul Lange și Tora Parsberg”) și sociale („Peste puterile noastre”), balade și cîntece cu caracter folcloric, pătrunse de un vibrant patriotism. Premiul Nobel (1903). Vezi definitia »

CABOȘÓN s. n. 1. piesă (semi)prețioasă fără fațete, montată ca podoabă în metal (filigranat). 2. (arhit.) ornament mic de piatră încrustat într-o fațadă. (< fr. cabochon) Vezi definitia »

OREIÓN, oreioane, s. n. Boală contagioasă și epidemică de natură virotică, frecventă la copii, care se manifestă prin febră și prin inflamarea glandelor salivare parotide. [Pr.: -re-ion] – Din fr. oreillons. Vezi definitia »