tríșcă (-ște), s. f. – Fluier, tilincă. – Var. strișcă. Creație expresivă, cf. tilincă, tilișcă, și paralelismul cu flișcă, frișcă. Legătura cu sl. trŭsti „trestie” sau sl. trĕštiti „a suna” (Tiktin) este îndoielnică. – Der. trișcar, s. m. (persoană care cîntă din trișcă); trulișcă, s. f. (Trans., fluier). Vezi definitia »

GUMĂ s. f. 1. SubstanțĂ� vâscoasĂ� secretatĂ� de unele plante sau obținutĂ� sintetic, care se întĂ�rește în contact cu aerul. 2. BucĂ�țicĂ� de cauciuc pentru șters urmele de creion sau de cernealĂ� lĂ�sate pe hârtie; radierĂ�. o ~ de mestecat = bomboanĂ� din gumĂ� (1), cu o glazurĂ� dulce, care se mestecĂ� în gurĂ�. -DupĂ� fr. Gomme, it. Gomma, lat. Gummi, germ. Gummi Vezi definitia »

ACETÓNĂ s.f. Lichid incolor, cu miros plăcut, foarte volatil, care rezultă din distilarea unui acetat și este folosit ca dizolvant pentru materii grase, lacuri etc. // (În forma aceton-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „acetonă”. [Cf. fr. acétone, engl. acetone]. Vezi definitia »

LEPTOMENINGÍTĂ, leptomeningite, s. f. (Med.) Meningită în care se inflamează mai ales piamaterul. – Din fr. leptoméningite. Vezi definitia »

PNEUMÁTICĂ s.f. – V. pneumatic (2) [DEX'98] Vezi definitia »