buleándră (buléndre), s. f. – 1. Zdreanță, cîrpă. – 2. Prostituată. Creație expresivă, de la bulă cu suf. expresiv -andră, cf. fleandură, handră (Tiktin; Iordan, BF, II, 185). Mai puțin probabilă der. din țig. *bulengere „pantaloni”, de la bul „cur”, menționat numai în forma buiengere (Graur 132 și Graur, BL, IV, 197). Celelalte ipoteze sînt insuficiente (sl. platŭ „pînză”, după Cihac, II, 33; sl. blĕdĭ „prostituată”, după Philippide, Principii, 151; cuvînt legat de romanicul balandra, cf. sp. baladrán, după DAR). – Der. bulendros, adj. (zdrențuros). Vezi definitia »

CÓLICĂ s.f. (Med.) Durere abdominală puternică cu caracter spasmodic. [< fr. colique, cf. gr. kolon – intestin]. Vezi definitia »

BÁZĂ, baze, s. f. I. 1. Parte care susține un corp, o clădire sau un element de construcție; temei, temelie. ♦ Latură a unui triunghi sau a unui poligon ori față a unui poliedru (care se reprezintă de obicei în poziție orizontală). ♦ Dreaptă care servește ca linie de pornire pentru construirea unei serii de triunghiuri topografice. 2. Fig. Ceea ce formează temeiul a ceva, elementul fundamental, esențial. ◊ Loc. adj. De bază = fundamental, esențial. Fără bază = neîntemeiat, inconsistent. ◊ Loc. adv. Pe (sau în) baza... sau pe bază de... = în conformitate cu..., pe principiul... ◊ Expr. A avea (ceva) la bază = a se întemeia pe ceva (sigur). A pune bazele a ceva = a întemeia, a funda. ♦ Elementul principal al unei substanțe chimice sau farmaceutice. 3. (De obicei urmat de determinarea „economică”) Totalitatea relațiilor de producție într-o etapă determinată a dezvoltării sociale. 4. Loc de concentrare a unor rezerve de oameni, de materiale etc., care servește ca punct de plecare pentru o anumită activitate. Bază de aprovizionare. Bază de recepție. Bază de atac. ◊ Bază aeriană = aeroport militar. Bază navală = port militar. Bază sportivă = complex de instalații sportive. 5. (În sintagma) Baza craniului = partea craniului care închide cutia craniană înspre ceafă. II. Corp chimic alcătuit dintr-un atom metalic legat cu unul sau mai mulți hidroxili, care albăstrește hârtia roșie de turnesol, are gust leșietic și, în combinație cu un acid, formează o sare. III. 1. Distanță între difuzoarele (externe) ale unui sistem de redare stereofonică. 2. (Electron.) Electrod corespunzător zonei cuprinse între cele două joncțiuni ale unui tranzistor. 3. (Electron.; în sintagma) Bază de timp = unitate funcțională a unor aparate electronice, care generează impulsuri la intervale de timp precise. – Din fr. base, (I 3) rus. [ekonomiceskaia] baza. Vezi definitia »

NÚRSĂ, nurse, s. f. (Rar) Dădacă, doică, bonă. – Din fr., engl. nurse. Vezi definitia »

varicélă s. f., g.-d. art. varicélei; (cazuri) pl. varicéle Vezi definitia »