TRAPÉZ¹ I. s. n. 1. patrulater care are drept baze două laturi paralele și neegale. 2. aparat de gimnastică dintr-o bară legată la capete cu două frânghii fixate de plafon. II. adj., s. n. 1. (mușchi) inserat pe partea posterioară a gâtului și a umărului. 2. (osul) cel mai din afară al carpului. (< fr. trapèze) Vezi definitia »

meléz s. n. – Țesătură de mătase amestecată cu bumbac. Tc. melez, din arab. meles „amestec” (Șeineanu, II, 256), cf. sb. melez. Sec. XIX, înv. Vezi definitia »

PRAGHÉZ, -Ă, praghezi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană născută și crescută în Praga. 2. Adj., s. m. și f. (Locuitor) din Praga. – Praga (n. pr.) + suf. -ez. Vezi definitia »

belibarez, belibarezi, s. m. penis. Vezi definitia »

RĂTÉZ, răteze, s. n. Închizătoare primitivă de lemn sau de oțel în formă de limbă, pentru uși, porți sau ferestre; zăvor. [Var.: răteáză s. f.] – Din ucr. retjaz, magh. retesz. Vezi definitia »