TAMARÍSCĂ s.f. Specie de arbust cu frunze mărunte și dese, cu flori albe sau roz, care cresc pe prundișuri; (pop.) cătină. [Var. tamarix s.m. / < fr. tamaris, cf. lat. tamariscus]. Vezi definitia »

MANDRÍNĂ s. f. dispozitiv pentru fixarea pieselor de prelucrat sau a uneltelor. (< fr. mandrin) Vezi definitia »

METILCELULÓZĂ s.f. (Chim.) Eter metilic al celulozei; tiloză. [< fr. méthylcellulose]. Vezi definitia »

STRĂCHIOÁRĂ, străchioare, s. f. Străchinuță. [Pr. -chi-oa-] – Strachină + suf. -ioară. Vezi definitia »

EMITÁNȚĂ, emitanțe, s. f. (Fiz.) Radianță. – Din fr. émittance. Vezi definitia »