Definita cuvantului frământare
FRĂMÂNTÁRE, frământări, s. f. Acțiunea de a (se) frământa și rezultatul ei; frământat1, frământ. 1. Umblet, neastâmpăr; p. ext. agitație, tulburare (cauzate de mișcări sociale). 2. Neliniște sufletească, zbucium, chin. – V. frământa.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu frământare
INSISTÁRE s.f. Acțiunea de a insista. [< fr. insister]. Vezi definitia »
COSITOÁRE, cositori, s. f. Mașină de cosit. – Cosi + suf. -toare. Vezi definitia »
CUMPĂTÁRE, cumpătări, s. f. Măsură, moderație (la mâncare și la băutură); sobrietate. – V. cumpăta. Vezi definitia »
SANCTIFICÁRE s.f. Acțiunea de a sanctifica și rezultatul ei. [< sanctifica]. Vezi definitia »
a pierde din vedere expr. a uita; a omite involuntar. Vezi definitia »