HELIOZINCOGRAFÍE s.f. Procedeu de reproducere a hărților și a desenelor care constă în trecerea desenului pe o placă de zinc granulat. [Gen. -iei. / < fr. héliozincographie]. Vezi definitia »

PROCTOTOMÍE s.f. (Med.) Secționare chirurgicală a anusului. [Gen. -iei. / < fr. proctotomie, cf. gr. proktos – anus, tome – tăiere]. Vezi definitia »

EUFÓRBIE s. f. plantă comună, cu latex alb, tip al familiei euforbiaceelor; laptele-cucului. (< lat. euphorbia, fr. euphorbe) Vezi definitia »

TOPOTAXÍE s. f. mișcare de orientare a plantelor în funcție de izvorul de excitație; topotropism. (< fr. topotaxie) Vezi definitia »

SURESCITÁȚIE s. f. surescitare. (< fr. surexcitation) Vezi definitia »