BRÂNDZĂ, Dimitrie (Demetrius) (1846-1895, n. Bivolu, azi Viișoara, jud. Botoșani), medic și naturalist român. Acad. (1879), prof. univ. la Iași și București. Întemeietorul Institutului Botanic și al Grădinii Botanice din București. Autorul primei lucrări critice de sinteză în literatura botanică românească („Prodromul florei române” 1879-1883); studii de botanică, zoologie, parazitologie, anatomie. Contribuții la crearea terminologiei botanice românești. Vezi definitia »

madónă (madóne), s. f. – Fecioară, Maica Domnului. It. madonna (sec. XIX). Se folosește numai ca termen de artă. Vezi definitia »

șoriceásă s.f. (pop.) 1. otravă de șoareci; șoricioaică, șorecie. 2. femela șoarecelui; șorecoaie. Vezi definitia »

cuníță, cuníțe, s.f. (înv.) impozit pentru cirezile de vite aduse în țară pentru pășunat; văcărit. Vezi definitia »

VINIȘOÁRĂ, vinișoare, s. f. Diminutiv al lui vână; vână subțire. – Vână + suf. -ișoară. Vezi definitia »