pícă (píci), s. f. – 1. Vîrf de lance, la jocul de cărți. – 2. Resentiment, ciudă, necaz. – Mr. pică „resentiment”. Fr. pique, sensul al doilea poate prin intermediul ngr. πίϰα și numai indirect din it. picca (Cihac, II, 254; Meyer, Neugr. St., IV, 71), ven. pica. – Der. picador, s. m. (la luptele cu tauri, asistent al toreadorului), din sp. prin intermediul fr.; picant, adj. (condimentat), din fr. piquant; picher, s. m. (vînător călare; cantonier), din fr. piqueur; pichet, s. n. (țesătură de bumbac), din fr. piqué, cf. rus. piket; pichet, s. n. (joc de cărți; par, țăruș; clădire de grăniceri), din fr. piquet, it. picchetto, ultimul sens cu var. bechet, din tc., rus. beket; picheta, vb. (a marca prin picheți, a trasa), din fr. piqueter; pichetaș, s. m. (soldat de la un post de frontieră). Vezi definitia »

ADENÍNĂ, adeníne, s. f. Purină (C₅H₅N₅) care codează informația genetică în lanțul de polinucleotide al acidului dezoxiribonucleic sau al acidului ribonucleic. Cf. citozină, guanină, timină și uracil. (terminolog. științif., pref. aden- (= glandă, datorită prezenței adeninei în țesutul glandular) + suf. -ină (cf. citozină); cf. engl. adenine, fr. adénine) [MW, TLF] Vezi definitia »

TRANSVERSÁLĂ s.f. 1. Dreaptă care intersectează laturile sau prelungirile laturilor unui triunghi, poligon sau o curbă. 2. (Mine) Galerie orizontală în interiorul unei mine, care trece prin roci sterile de-a curmezișul direcției stratului. [< fr. transversale]. Vezi definitia »

zónă s. f., g.-d. art. zónei; pl. zóne Vezi definitia »

XENOFÍL-Ă adj., s.m. și f. (Persoană) care nutrește simpatie față de străini și față de ceea ce este străin. Vezi definitia »