șéptelea (= șaptelea) num. ord. (f. șeptea) Vezi definitia »

PINGEÁ, pingele, s. f. Bucată de talpă folosită pentru a înlocui partea anterioară a tălpilor uzate (uneori și tocurile); p. ext. partea anterioară a tălpii încălțămintei, pe care se calcă. [Var.: pingícă s. f.] – Din tc. pençe. Vezi definitia »

cifteá (-éle), s. f. – Pușcă cu două țevi. Tc. çifte „pereche” (Șeineanu, III, 40). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

Incapacitatea unei persoane de a-și concentra atenția. Vezi definitia »

hále(a)! interj. (frecvent repetată) strigăt cu care se mână sau se alungă gâștele, curcile sau rațele; gâle-gâle!, gâri-gâri!, ghiri-ghiri!; bii-bii!; mani-mani!, uti-uti!. Vezi definitia »