LUNECÚȘ, lunecușuri, s. n. 1. Loc (umed sau înghețat) pe care se alunecă. ♦ Ghețuș. 2. Alunecare. – Luneca + suf. -uș. Vezi definitia »

ZĂCÁȘ, -Ă, zăcași, -e, adj. (Reg.) 1. Care zace bolnav în pat; fără putere; p. ext. leneș, trândav. 2. Fig. Rău, răutăcios, invidios; răzbunător. – Zăcea + suf. -aș. Vezi definitia »

teș, teáșă, adj. (reg.) 1. (corn) încovoiat înapoi; vită cu asemenea coarne. 2. (s.n.) semn de hotar dintr-un copac tăiat. Vezi definitia »

LIMPEZÍȘ, limpezișuri, s. n. (Rar) 1. Întindere de apă limpede. 2. Suprafață de teren netedă, lipsită de vegetație; loc deschis. 3. Întinderea limpede a cerului; limpezime. – Limpezi + suf. -iș. Vezi definitia »

gălătúș s.n. (reg.) 1. boț de mâncare. 2. lovitură la ceafă, ca să poată înghiți. 3. cremene, cuarț. 4. retezătură de copaci. Vezi definitia »