GRÁNGOR s. m. v. grangur. Vezi definitia »

PROCURATÓR s.m. 1. Magistrat roman, administrator al unei provincii imperiale, însărcinat cu strângerea dărilor și cu repartizarea cheltuielilor. ♦ Înalt demnitar în vechile republici Genova și Veneția. 2. Mandatar; procurant. [< lat. procurator, cf. fr. procurateur. Vezi definitia »

CUSĂTÓR, cusători, s. m. Croitor. – V. cusătoreasă. Vezi definitia »

BUGETIVÓR, -Ă adj. (Peior.; despre persoane) Care trăiește în mod parazitar din bugetul statului. [< fr. budgétivore]. Vezi definitia »

incubatór, incubatoare s. n. (intl.) arest, închisoare. Vezi definitia »