IMPOSTÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care caută să înșele, profitând de necunoștința sau de buna-credință a oamenilor; șarlatan. ♦ Cel care încearcă să se substituie cuiva (pentru a lucra în numele lui). [< fr. imposteur, cf. lat. impostor]. Vezi definitia »

MONOFLÓR, -Ă, adj. (Despre miere, polen etc.) Care a fost cules de la o singură specie de floare. – Mono- + flor[al]. Vezi definitia »

ACOMPANIATÓR, -OÁRE, acompaniatori, -oare, s. m. și f. Persoană care acompaniază (1) pe cineva. [Pr.: -ni-a-] – După fr. accompagnateur. Vezi definitia »

ERIOCÓR, -Ă adj., s. f. (plantă) ale cărei semințe se răspândesc cu ajutorul animalelor, agățate de lâna lor. (cf. gr. erion, lână) Vezi definitia »

JUNGHIETÓR, -OÁRE, junghietori, -oare, adj. (Pop.) Înjunghietor. [Pr.: -ghi-e-] – Junghia + suf. -tor. Vezi definitia »