Definita cuvantului fulgurație
FULGURÁȚIE, fulgurații, s. f. 1. Iluminație bruscă a cerului neînsoțită de tunet, produsă de o descărcare electrică în regiunile înalte ale atmosferei. 2. (Med.; în sintagma) Fulgurație electrică = metodă de tratare a rănilor prin aplicare de scântei electrice de înaltă frecvență. [Var.: fulgurațiúne s. f.] – Din fr. fulguration, lat. fulguratio, -onis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu fulgurație
ONICOTOMÍE s. f. incizie a unei unghii. (< engl. onichotomy) Vezi definitia »
cárie (cárii), s. f. – Leziune a dinților. Lat. caries, fr. carie (sec. XIX); cf. car. – Der. caria, (a caria, a mînca). Vezi definitia »
imprecizie ; confuzie ; nebulozitate ; neinteles; ceva ce nu a inteles o pers. Vezi definitia »
AMBIOFONÍE s. f. Metodă de modificare a acusticii unei săli prin mijloace electroacustice pentru crearea ambianței sonore adecvate unui anumit gen de program. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. ambiophonie. Vezi definitia »
RECONSTRÚCȚIE s. f. reconstruire, reclădire, refacere; reconstituire (2). (< fr. reconstruction) Vezi definitia »