Definita cuvantului curătură
CURĂTÚRĂ, curături, s. f. 1. Loc într-o pădure, curățat de arbori, de mărăcini etc. pentru a putea fi cultivat. 2. Deal sau povîrniș acoperit cu vii. – Din cura2 + suf. -(ă)tură
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu curătură
ECOSÓNDĂ s. f. sondă electronică cu ecou acustic, în ecolocație; eholot. (< fr. échosonde) Vezi definitia »
CRAPODÍNĂ s.f. Accesoriu care se pune la gura unei țevi pentru a nu se astupa. ♦ Lagăr al unui arbore vertical, servind drept ghid pentru mișcarea de rotație și ca sprijin pentru eforturile verticale. [< fr. crapaudine]. Vezi definitia »
RECEPTÚRĂ s.f. Lucrare a rețetelor; farmacografie. ♦ Loc într-o farmacie unde se prepară medicamentele prescrise. [< germ. Rezeptur]. Vezi definitia »
BLASTÉMĂ s. f. 1. mugur din care se va regenera un organ. 2. talul unui lichen. 3. materie vie, (semi)lichidă, din care s-au dezvoltat celulele sau organele. (< fr. blastème) Vezi definitia »
CONCERTÍNĂ, concertine, s. f. Instrument muzical asemănător cu acordeonul, cu fețele laterale hexagonale. – Din fr. concertina. Vezi definitia »