Definita cuvantului curătură
CURĂTÚRĂ, curături, s. f. 1. Loc într-o pădure, curățat de arbori, de mărăcini etc. pentru a putea fi cultivat. 2. Deal sau povîrniș acoperit cu vii. – Din cura2 + suf. -(ă)tură
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu curătură
INCONȘTIÉNȚĂ s. f. 1. Lipsă sau pierdere a cunoștinței, care apare în diferite boli neuropsihice. 2. Lipsa unei atitudini conștiente, raționale fată de realitatea înconjurătoare; stare sufletească în care omul nu-și dă seama de actele sale. [Pr.: -ști-en-] – Din fr. inconscience (după inconștient). Vezi definitia »
COLECTÍVĂ, colective, s.f. – V. colectiv (III) [DEX'98] Vezi definitia »
CUPIÚRĂ, cupiuri, s. f. Valoare monetară inscrisă pe o bancnotă; bancnota reprezentând acea valoare. [Pron.: cu-piu-ră] – Din fr. coupure. Vezi definitia »
prescurtătúră, prescurtătúri, s.f. (înv.) prescurtare. Vezi definitia »
DANTÉLĂ s. f. împletitură fină din fire de bumbac, de mătase etc., servind la ornamentarea rufăriei, a obiectelor de îmbrăcăminte etc. (< fr. dentelle) Vezi definitia »