orîndă (-de), s. f. – 1. Soartă, ursită, destin. – 2. Ordin, stil, mod. – Var. orînd. Sl. urędu „ordin” (Cihac, II, 313; Conev 88); cf. rînd și slov. ured(a). – Der. orîndui, vb. (a ordona, a regla, a dispune), din sl. uręditi, cf. rîndui; orînduială, s. f. (ordin, dispoziție); orînduitor, adj. (organizator). Vezi definitia »

CATARÁCTĂ¹ s. f. cascadă (1). (< fr. cataracte, lat. cataracta, gr. kataraktes) Vezi definitia »

GAMBÉTĂ s.f. Pălărie bărbătească de fetru, tare, cu calota ovală și borurile răsfrânte pe margine; melon. [< Gambetta – om politic francez]. Vezi definitia »

MIELÍTĂ¹ s. f. inflamație a măduvei osoase sau a măduvei spinării. (< fr. myélite) Vezi definitia »

POIENÍȚĂ, poienițe, s. f. Diminutiv al lui poiană. [Pr.: po-ie-] – Poiană + suf. -iță. Vezi definitia »