Definita cuvantului pagubă
PÁGUBĂ, pagube, s. f. 1. Pierdere materială suferită de cineva sau adusă cuiva; stricăciune care provoacă o pierdere, o daună. ◊ Loc. adv. În pagubă = pierzând bani sau alte bunuri. ◊ Expr. Atâta pagubă! sau mare pagubă! nici o pagubă! pagubă-n ciuperci! expresii exclamative care arată resemnarea sau nepăsarea pentru o pierdere suferită. A fi rău de pagubă, se spune despre cineva ghinionist sau despre cineva ori ceva care aduce ghinion. A fluiera (sau a sufla, a vorbi etc.) a pagubă = a prevesti o pierdere; a-și manifesta regretul pentru o pierdere suferită. 2. Fig. Știrbire, pierdere a calității, a valorii unui lucru; prejudiciu moral. ◊ Loc. prep. În paguba (cuiva sau a ceva), aducând un prejudiciu. ◊ Expr. (Reg.) Pagubă că... (sau de...) sau e pagubă să... = păcat că... (sau de...); e regretabil să... – Din sl. paguba.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pagubă
túșă (-e), s. f. – 1. Clapă. – 2. (Fam.) Cucerire. Fr. touche. Vezi definitia »
DÂRDÂIÁLĂ, dârdâieli, s. f. Faptul de a dârdâi; dârdâit. [Pr.: -dâ-ia-] – Dârdâi + suf. -eală. Vezi definitia »
BOBOVÍNĂ s. f. Concrețiune sferică mică, neagră, compusă din oxizi de fier și mangan, întîlnită în solurile expuse periodic unor umeziri excesive. Vezi definitia »
SPÍNĂ s.f. Proeminență ascuțită (a unui os). ♦ Spină bifidă = malformație congenitală a coloanei vertebrale, constând din îndepărtarea a două vertebre între ele, de obicei în regiunea lombară. [< fr., lat. spina-bifida]. Vezi definitia »
CLÚPĂ s.f. 1. Compas forestier pentru măsurarea diametrelor arborilor sau buștenilor. 2. Portunealtă pentru tăierea manuală a filetului la țevi și la bare rotunde. 3. Piesă la mașina de lățit și egalizat, care prinde marginea țesăturii prelucrate. [< germ. Kluppe]. Vezi definitia »