TÁLER¹, talere, s. n. 1. Vas plat de lemn, de pământ ars, de metal, din care se mănâncă; talger, farfurie. ♦ Tavă, tabla. 2. Fiecare dintre cele două discuri sau vase ale unei balanțe, în care se pun fie obiectele de cântărit, fie greutățile; tas. 3. Fiecare dintre cele două discuri de alamă ușor concave, folosite în fanfară sau în orchestre, care, prin lovirea unuia de celălalt, produc un sunet puternic și metalic marcând ritmul sau cadența; talger. 4. Piesă subțire de metal, de lemn etc., de formă plată și aproximativ rotundă, cu gura foarte largă și cu marginile drepte sau răsfrânte. 5. Disc de pământ ars sau de asfalt, care servește ca țintă mobilă în tirul sportiv. ♦ (La pl.) Probă sportivă din cadrul tirului care constă în trageri cu arme de vânătoare cu alice în talere¹ (5). – Cf. bg. taler. Vezi definitia »

váier s. n., pl. váiere Vezi definitia »

júger, jugéri, s.n. (înv.) V. iúgăr. Vezi definitia »

TUȘIÉR, tușieri, s. m. Arbitru secundar la un joc sportiv, care supraveghează desfășurarea jocului de pe marginea terenului. [Pr.: -și-er] – Tușă¹ + suf. -ier. Vezi definitia »

SILVANÉR s. m. soi de viță de vie cu ciorchini de mărime mijlocie, cu boabe albe, dese. (< germ. Silvaner) Vezi definitia »