NANOPLANCTÓN s. n. plancton din organisme foarte mici. (< fr. nanoplancton) Vezi definitia »

EMPLECTÓN s.n. Element arhitectonic prin care se desemnează umplutura zidului din piatră brută, legată cu pământ sau cu var. [< fr., gr. emplecton]. Vezi definitia »

CANTÓN s.n. 1. Clădire construită lângă o șosea sau lângă o cale ferată, înzestrată cu aparate de semnalizare, de protecție și de supraveghere a drumurilor respective, servind și ca locuință cantonierului. ♦ Sector al unui drum. 2. Unitate în administrația pădurilor, în care activează pădurarul; locuință de pădurar. 3. Unitate teritorial-administrativă care se întâlnește în unele țări (Elveția, Franța etc.). 4. (Arhit.) Una dintre cele patru ogive care compun o boltă în cruce. [< fr. canton]. Vezi definitia »

ETIMÓN, etimoane, s. n. Cuvânt (de obicei dintr-o limbă străină) din care provine un anumit cuvânt al unei limbi; etimologie (3). – Din fr. étymon. Vezi definitia »

aeroplanctón (-ro-planc-ton) s. n. Vezi definitia »