Definita cuvantului pană
PÁNĂ2, pene, s. f. 1. Oprire accidentală a funcționării unei mașini, a unui mecanism, a unui vehicul. ◊ Expr. (Fam.) A fi (sau a rămâne) în pană = a nu putea continua o activitate, a duce lipsă de ceva; a rămâne fără bani. 2. Situație în care se află o navă cu vele care are vânt din față și nu poate înainta. – Din fr. panne.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pană
AUTORADIOGRÁMĂ s. f. clișeu obținut prin autoradiografie. (< fr. autoradiogramme) Vezi definitia »
manivélă (manivéle), s. f. – Un fel de mîner cu care se face mișcarea de rotație. Fr. manivelle, poate parțial prin intermediul tc. manivela, cf. it. manovella, de unde ngr. μανοβέλα. Vezi definitia »
VELOGRAVÚRĂ s. f. reproducere prin velografie. (< fr. vélogravure) Vezi definitia »
pălămídă (-ízi), s. f. – 1. Crăpușnic, scaiete (Cirsium arvense). – 2. Pește de rîu (Gasterosteus platygaster). Sb., cr. palamida (Cihac, II, 239; Tiktin), din tc. palamud „ghindă” și acesta, probabil, din ngr. βαλανίδι „ghindă” (Vasmer, Gr., 107). A existat probabil din ngr. o încrucișare cu ngr. παλάμη „palmă”, cf. ngr. παλαμονίδα „osul-iepurelui”; dar numai παλάμη nu pare să constituie o explicație suficientă. Poate are legătură cu cuvîntul următor. Vezi definitia »
lóptă, lópte, s.f. (reg.) minge, balon. Vezi definitia »