Definita cuvantului pantă
PÁNTĂ, pante, s. f. 1. Porțiune de teren cu suprafața înclinată față de planul orizontal, care formează de obicei versantul unei forme de relief; povârniș, coastă. ◊ Loc. adv. și adj. În pantă = înclinat, pieziș. ◊ Expr. A cădea (sau a aluneca) pe panta... (sau pe o pantă...) = a) a se lăsa prins, antrenat de...; b) a se îndrepta către..., a duce către... 2. Unghi ascuțit format de o dreaptă sau de un plan cu dreapta sau cu planul orizontal; tangenta trigonometrică a acestui unghi; înclinare față de orizontală. – Din fr. pente.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pantă
STRÓFĂ, strofe, s. f. Ansamblu unitar dintr-o poezie format din mai multe versuri legate între ele prin elemente prozodice (măsură, ritm, rimă). ♦ (În tragedia greacă antică) Arie în versuri pe care o cânta o parte a corului, în timp ce evolua ritmic pe scenă. – Din fr. strophe, lat. stropha. Vezi definitia »
biboanță, biboanțe s. f. (er. vulg.) vulvă; vagin. Vezi definitia »
FOSÍLĂ, fosile, s.f. – V. fosil (1) [DEX'98] Vezi definitia »
a-i sufla vântul în pungă / prin buzunare expr. a rămâne fără bani. Vezi definitia »
SINÁPSĂ s. f. 1. zonă de contact între doi neuroni. 2. îngrămădire a cromozomilor omologi în profaza meiozei și dispunerea lor în ghem. (< fr. synapse) Vezi definitia »