Definita cuvantului panțir
PANȚÍR, panțiri, s. m. Mercenar dintr-un corp de oaste (călare) din trecut, însărcinat mai ales cu paza granițelor, cu transmiterea știrilor și cu aducerea la îndeplinire a unor porunci ale autorităților; p. gener. (pop.) ostaș. [Var.: panțấr s. m.] – Din pol. pancerz, scr. pancir.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu panțir
știr4, -ă, adj. (înv. și pop.; mai ales despre femelele animalelor și despre femei) steril, sterp; (despre plante) neroditor. Vezi definitia »
AUTOGÍR s.n. Aeronavă înzestrată cu o elice care se rotește în jurul unui ax vertical, permițând decolarea și aterizarea în plan vertical. [< fr. autogire]. Vezi definitia »
LEVOGÍR adj. 1. (despre substanțe optic active) care deviază spre stânga planul de polarizare a luminii. 2. (despre cochilii) răsucit spre stânga. (< fr. lévogyre) Vezi definitia »
CIMITÍR, cimitire, s. n. Teren (îngrădit) unde se îngroapă morții; țintirim – Din ngr. kimitírion, it. cimitero. Vezi definitia »
LEVOGÍR, -Ă, levogiri, -e, adj. (Despre unele substanțe optice) Care deviază planul de polarizare a luminii spre stânga (în raport cu observatorul care privește lumina din față). – Din fr. lévogyre. Vezi definitia »